Clasa muncitoare din Câmpina avea la sfârşitul războiului o tradiţie: după încheierea defilării de Întâi Mai nu se întorcea acasă ci, continuându-şi drumul pe Strada Principală, se preschimba din coloană în mulţime veselă, animată de-o singură dorinţă, s-ajungă mai repede la iarbă verde, pe Muscel. De la poalele Muscelului, cu sacoşele doldora aduse de-acasă, cărate pe toată durata defilării, mulţimea se răsfira, într-o veselie, pe deal în sus şi în câteva minute toată costişa golaşă se acoperea, până spre creastă, de feţe de masă şi de cuverturi subţiri întinse pe iarbă, colorate în toate culorile dar mai ales albe, printre păpădii abia înflorite. Ai fi auzit zumzet de albine dacă n-ar fi fost larma glasurilor. Îi vedeam de jos pe copii cum se zbenguie alergând de la o cuvertură la alta, între neamuri, lovind cu palma baloane umflate cu aer şi scoţând strigăte, suflând în trompete de carton poleit şi făcând să dănţuiască sub palmă mingiuci de hârtie creponată legate cu elastic de deget. Numaidecât mamele se aplecau peste sacoşe şi merindele începeau să iasă la iveală, fel de fel, chiar şi ouă roşii şi friptură rece de miel dacă Paştele se-ntâmpla să cadă la sfârşit de aprilie. Clasa muncitoare se ospăta, destinsă, în aer liber.
Cu mâinile în buzunar, singur, curios, dădeam o raită pe la toate distracţiile de la poalele dealului, pe la vârtelniţele de fabricat vată de zahăr, pe la tonetele unde mititeii sfârâiau pe grătar şi berea aştepta, sticlă lângă sticlă, în hârdaie cu apă cu gheaţă. Nu-mi dădea mâna să cumpăr nimic. De atfel, berea nici nu-mi plăcea. Treceam pe dinaintea tarabelor cu acadele, pe lângă taraba cu bragă la halbă, unde moş Trifanovici, cu nelipsitu-i şorţ soios legat peste burdihanul mare cât o butie, se muta pentru o după-amiază de la dugheana sa din centru la serbarea de la poalele Muscelului. Dar nici braga nu-mi plăcea.
De pe o scenă improvizată doi comici amatori, salariaţi la cine ştie ce fabrică, distrau lumea cu câteva scheciuri, hohotind gros după fiecare frază cheie.
— M-am trezit în zori de nişte trosnete înspăimântătoare! zicea unul.
— De ce, mă? întreba celălalt făcând-o pe prostul.
— Păi se crăpa de zi-hi-hi-uă-o-ho-ho-ho-ho!
Hohotea îndoindu-se din mijloc, dând tonul la aplauze, şi mulţimea, care stătea în picioare, pe iarbă, îi ţinea isonul cu râsete răzleţe şi cu aplauze, care se răspândeau până către tonete şi tarabe, acolo unde lumea nu-i mai auzea sau era prea ocupată cu mititeii şi cu berea ca să-i mai pese de snoavele de pe scenă.
Rămâneam, curios, şi mă uitam la ei.
— M-am spălat repede pe faţă, m-am îmbrăcat şi am dat să-mi pun pălăria pe cap. Da’ n-am putut! zicea cel dintâi.
— De ce, mă? întreba mucalit amicul său.
— Păi mă sculasem cu noaptea-n ca-ha-hap-o-ho-ho-ho-ho!
Şi dă-i şi râzi. Şi mulţimea după ei. Clasa muncitoare se distra la poalele Muscelului. Şi eu odată cu ea.
Colegii mei de şcoală parcă intraseră în pământ. Nu întâlneam decât fete puse pe distracţie de la şcoala unde directoare era doamna Bruda, şi mă feream de unele din ele ca de dracu’ fiindcă, de îndată ce îşi refăceau micile găşti, câte două sau câte trei, pe care le ştiam dinainte, nu-mi mai dădeau pace. Se ţineau scai de mine, cu hihăieli şi cu chicoteli, aşa, fără nicio noimă. Iar dacă brusc mă opream din drum şi mă-ntorceam fioros spre ele, ridicau ochii-n cer şi deveneau brusc interesate de zborul păsărilor, abia stăpânindu-şi pufniturile pe nas. Îmi stricau toată plăcerea, asta făceau fetele de şcoala doamnei Bruda.
Mă întorceam la cei doi comici amatori, care o luau de la capăt cu toate snoavele.
— Am dat să ies pe uşă, da’ n-am putut.
— Da’ de ce, mă?
— Păi fi’nc-aveam capu’ umflat de so-ho-homn-o-ho-ho-ho-ho!
— Măi să fie! Chiar aşa?
Ai mei nu veneau niciodată, ca doi mic-burghezi ce se respectă, să se-amestece cu clasa muncitoare la serbările de Întâi Mai de la poalele Muscelului. Ca doi mic-burghezi, sau ca doi venetici veniţi din Basarabia şi pripăşiţi în Vechiul Regat.
Plecam şi eu acasă când soarele cobora, înroşind cerul de mai, către creasta dealurilor de peste Prahova. *** *Din romanul autobiografic Refugiu în Vechiul Regat
