Pentru a-i tenta pe trecători, la magazinul Margaleone s.r.l. de pe strada Regele Ferdinand I scoseseră afară pe trotuar tot felul de obiecte, printre care aspiratoare de praf de diferite mărci şi mărimi, maşini de spălat rufe, calorifere şi radiatoare electrice, biciclete pentru adulţi şi pentru copii şi chiar şi o piramidă înaltă de oale de inox. Aspiratoarele de praf se vedea dintr-o ochire că erau mai scumpe decât în alte magazine; la fel, poate, şi celelalte, dar patronul nu părea să se sinchisească de asta: dacă le doreau aşa cum erau, bine, dacă nu, treaba lor. Trecătorii treceau, unii se opreau câteva secunde şi căscau gura. Mărfurile erau aşezate chiar lângă vitrină, unele chiar rezemate de geam şi toate la un loc arătau ca un bazar sclipitor de emailuri, metale şi un curcubeu întreg de culori.
Prin toartele turnului de oale de inox fusese trecut, de sus până jos, un lanţ nu prea gros împotriva furtului, încuiat cu lacăt la capăt, pe după o bară a stativului. Bicicletele fuseseră aşezate mai departe, la marginea trotuarului, chiar la bordură, cu roţile din faţă imobilizate într-un soi de furci de metal speciale şi cu cadrele legate la rândul lor, la fel ca şi oalele, cu lanţuri anti-furt. Erau mai multe mărci de bicicletă, majoritatea semicursiere, cu schimbător de viteze, unele prevăzute chiar şi cu amortizoare într-un joc sofisticat de pârghii cu arc undeva pe la mijlocul cadrului, şi cu anvelope antiderapante, adânc crestate. *** *Din volumul de povestiri Femeia din metrou
De pe partea cealaltă a străzii, din umbra impozantei clădiri a Băncii Centrale, domnul Filip încerca să aprecieze din ochi efectul expunerii în aer liber a unor mărfuri, indiferent că aparţineau firmei Margaleone s.r.l. sau oricărei alteia. Astfel, observă că destul de mulţi se opreau în dreptul magazinului, se scotoceau în buzunar dar asta numai ca să-şi scoată din portofel cardul de credit cu care apoi se îndreptau spre bancomatul de alături. Ceea ce nu însemna însă că ceea ce se întâmpla în legătură cu magazinul trecea neobservat. Fiindcă domnul Filip păstra în suflet amintiri neasemuite despre bicicletele din copilăria sa şi nu putea să se uite cu un ochi indiferent la bicicletele din ziua de astăzi. Pe care puştii opriţi pe trotuarul de vizavi le vedeau expuse în faţa magazinului Margaleone s.r.l. şi bineînţeles că le jinduiau. Cu o mână care dorea să păstreze — fără să reuşească — o aparenţă de interes strict tehnic, unii le mângâiau ghidoanele, cadrele, maneta schimbătorului de viteze... ceea ce în copilăria domnului Filip nu s-ar fi putut întâmpla deoarece pe vremea aceea schimbătorul de viteze la biciclete încă nu se inventase. Domnul Filip îi vedea aplecându-se să examineze îndeaproape lanţul, pinioanele de la roata din spate, mecanismul schimbătorului de viteze, manetele de la ghidon ale frânelor. Îi vedea sfătuindu-se între ei cu o anume emoţie ca şi cum cumpărarea ar fi fost iminentă. Dar domnul Filip, cât a stat şi a privit de pe partea cealaltă a străzii, nu a văzut pe niciunul din puşti să plece de la magazin cu o bicicletă cumpărată. Cineva a atins lanţul anti-furt (care a zornăit discret), l-a cântărit în palmă căci era lăsat destul de slobod, şi a râs către puştiul de lângă el, care privea totul cu o mină neîncrezătoare. Cu alte cuvinte: după cum vezi, nu-i de noi.
Adică lanţul anti-furt să fi fost o piedică?
Domnul Filip şi-a amintit cu nostalgie că nici el nu ajunsese să aibă parte de o bicicletă cât timp fusese copil; şi că după aceea îşi pierduse interesul pentru ca vreo bicicletă să ajungă în proprietatea sa. Şi-a îndreptat apoi privirea spre interiorul întunecat al magazinului, atât cât putea fi văzut prin uşa lăsată larg deschisă, însă n-a observat înăuntru nicio mişcare. A văzut doar capătul unei mese cu un vraf de dosare.
În faţa magazinului cineva tocmai ridica un pic, apucând-o de şea, o bicicletă, iar cu cealaltă mână îi dădea un impuls roţii din spate, care nu mai atingea pământul, şi o urmărea cu încântare cum se roteşte la nesfârşit în gol. Pârâitul fin şi precis al roţii în mişcare liberă, tipic unei biciclete de curse, nu ajungea până la urechea domnului Filip. Dar el cu siguranţă îl putea ghici.
Apoi umbra Băncii Centrale s-a topit în umbra unui nor negru de furtună care a acoperit cu iuţeală, în chip neaşteptat, toată strada Regele Ferdinand I şi probabil tot centrul oraşului. Au fâlfâit neliniştite colţurile fâşiilor atârnate în prelungirea prelatelor întinse oblic, pe cadre de metal, deasupra vitrinelor. Cei interesaţi de mărfurile expuse pe trotuarul din faţa magazinului Margaleone s.r.l. şi-au ridicat privirile contrariate în sus către cer şi avangarda ploii de vară le-a plesnit feţele cu primii stropi grei. Apoi ploaia s-a dezlănţuit agitându-şi draperiile străvezii de-a latul străzii şi de-a lungul trotuarelor. Domnul Filip i-a văzut pe curioşii interesaţi de biciclete adăpostiţi pe sub prelatele de deasupra vitrinelor învecinate, căci magazinul Margaleone s.r.l nu avea deasupra vitrinei nicio prelată. Ploaia şi-a temperat nervozitatea de început şi a udat minute şi minute în şir, metodic, doar cu uşoare tresăriri de nedumerire, mărfurile expuse în faţa magazinului: aspiratoarele, frigiderele, oalele de inox, prelingându-se abundent pe trotuar de-a lungul răbdătoarelor lanţuri anti-furt. Şi a udat şi bicicletele, care oricum erau făcute să fie surprinse de ploile de vară în mijlocul drumurilor care uneori tăiau lanurile de grâu şi de secară încă neculese.
Din magazin n-a ieşit nimeni.
**Publicat și în revista Euphorion nr. 2, 2017
