Luna plouă tăcere peste ţârâit de
greieri
licurici argintii peste ace vii de
pin
fulgi de coajă de mesteacăn peste
reginele adormite ale nopţii
Plec de la fereastră şi
mă lipesc cu trupul de
iubita adormită
Mai sunt zile...
Au mai rămas
nopţi cu
lună...
Nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu